O recomandare RMN vine la pachet cu o responsabilitate mare pentru medicul specialist care indică o astfel de investigație imagistică. El va decide ce zone se vor scana la RMN și tot el va indica dacă e nevoie sau nu și de substanță de contrast. Un RMN la coloană sau RMN la cap într-o clinică cu centru de imagistică avansată este o soluție rapidă și eficientă pentru pacienții cu afecțiuni cronice și acute și suspiciuni care trebuie confirmate sau infirmate rapid. Dar când e nevoie de fiecare tip de RMN și ce presupune fiecare?      

RMN coloană sau RMN cap sunt două tipuri comune de investigații imagistice avansate, pe care le poți face în orice clinică sau hyperclinică, spital care deține un aparat modern pentru RMN. Întrucât coloana vertebrală și zona capului, creierul sunt vitale pentru sănătatea generală a pacienților, RMN-urile la cap și coloană vor fi recomandate oricând e nevoie de răspunsuri clare și de direcții clare pentru tratamente viitoare.

Diferența între un RMN la coloană și unul la cap este mai simplu de înțeles dacă avem toate detaliile medicale și tehnice ale unor astfel de investigații imagistice.

RMN la coloană vertebrală vs. RMN la cap. Diferențe și protocoale specifice

Investigațiile imagistice complexe de tipul RMN se pot efectua în București, pentru orice parte a corpului uman, organe interne în special, vase de sânge, țesuturi moi. Cele mai frecvente zone scanate la RMN sunt capul și coloana vertebrala.

Deși scanarea RMN poate să pară la fel în ambele situații, există diferențe majore între RMN-ul la cap și cel la coloană.

La un RMN cap se vor observa în detaliu creierul și structurile înconjurătoare de la nivelul capului. RMN-ul cerebral evaluează structuri precum: parenchimul cerebral (substanța cenușie și substanța albă), lobii, diencefalul, trunchiul cerebral, cerebelul, ventriculii cerebrali, substanța albă periventriculară și profundă, sistemul vascular cerebral, meningele, hipofiza și regiunea selară, orbitele, urechea internă și sinusurile paranazale, oasele cutiei craniene, părțile moi ale scalpului.

Spre deosebire de alte zone scanate RMN, pentru RMN-ul cerebral tehnicienii și medicul specialist vor alege secvențe specifice. Se începe cu T1 ponderat axial și sagital, pentru diferențierea substanță cenușie/albă, evaluarea de tumori, metastaze, hemoragie subacută și cu T2 ponderat axial, utilă în detectarea edemului, inflamației, leziunilor tumorale, anomaliilor lichidiene. 

La nevoie există varianta secvenței T2 FLAIR axial și sagital, dacă se dorește observarea de leziuni ale substanței albe periventriculare, plăci de scleroză multiplă, infarcte lacunare, glioză, leziuni demielinizante.

Secvența DWI axial este esențială la un AVC ischemic acut, pentru că detectează infarctul în primele minute-ore, cu mult înainte ca T2 sau FLAIR să devină pozitive. Secvența ADC axial confirmă restricția adevărată de difuzie (hiposemnalul ADC indicând un infarct ischemic acut).

Medicul specialist ar putea solicita, la nevoie, în funcție de patologii, alte secvențe secundare, suplimentare: T1 și gadoliniu (pentru contrast), dacă se suspectează prezența de tumori cerebrale, metastaze, infecții (abces, cerebrită), inflamație (meningită, encefalită), boală demielinizantă activă; SWI / T2*, doar dacă sunt hemoragii, leziuni axonale difuze post-traumatice, malformații vasculare, calcifieri.

Un angio-RMN va face „lumină” în caz de anevrisme, stenoze, disecții arteriale, malformații arterio-venoase, tromboze venoase cerebrale, în vreme ce o venografie prin rezonanță magnetică va indica în mod clar tromboza sinusurilor venoase cerebrale.

Spectroscopia RMN este pentru tumorile cerebrale. RMN funcțional (fMRI) va fi excelent pentru cartografierea ariilor motorii, de limbaj, vizuale, iar imagistica tensorului de difuzie va detalia tractografia fibrelor de substanță albă. DIR (Double Inversion Recovery), o secvență avansată de RMN, este destinată pacienților cu scleroză multiplă care au deja leziuni corticale care trebuie analizate și evaluate medical.

Protocoalele specifice pentru un RMN la cap vor fi influențate și ele de ce se dorește să se vadă în imaginile captate. Un RMN cerebral standard va include secvențele T1, T2, FLAIR, DWI/ADC. Un RMN cerebral cu substanță de contrast va impune și T1 post-contrast și va dura în medie 30-35 de minute. Un RMN cerebral și angio-RMN adaugă angiografie prin rezonanță magnetică. La un RMN cerebral și spectroscopie timpii de scanare cresc spre 60 de minute, iar la RMN cerebral cu protocol epilepsie scanarea depășește adesea 40-50 de minute.

RMN-ul hipofizar va avea un protocol special cu secvențe submilimetrice și cinetică dinamică și va dura cel puțin 40 de minute.

RMN-ul la coloana vertebrală își propune să vizualizeze structurile coloanei vertebrale, adică discurile intervertebrale, măduva spinării (în segmentele cervical și toracal), rădăcinile nervoase, ligamentele, oasele vertebrale și țesuturile moi paravertebrale.

Segmentele coloanei evaluate medical via RMN impun un protocol separat. De exemplu, un RMN coloană cervicală (C1-C7, 7 vertebre) va determina scanarea zonelor gâtului, RMN coloană toracală (T1-T12, 12 vertebre) va necesita scanarea zonei toracelui/dorsală, pentru RMN coloană lombară (L1-L5 + L5-S1, 5 vertebre și tranziția sacrată) se va scana detaliat zona lombară/sacrată, unde măduva spinării s-a terminat deja și se găsesc doar rădăcinile nervoase.

Scanările au loc cu o bobină diferită, centrată strict pe zona respectivă, și cu un protocol specific.

Segmentele care se vor scana la RMN coloană vertebrală sunt corpurile vertebrale, arcurile vertebrale, discurile intervertebrale, măduva spinării, cauda equina (la nivel lombar), rădăcinile nervoase sub conul medular, rădăcinile nervoase spinale, canalul vertebral, ligamentele, articulațiile fațetare (zigapofizare), mușchii paravertebrali și țesuturile moi paravertebrale.

Secvențele specifice pentru RMN coloană vertebrală încep cu T1 ponderat sagital și axial, când e nevoie de o evaluare a alinierii vertebrale, măduvei osoase (fracturi, metastaze), înălțimii discurilor, și T2 ponderat sagital și axial, doar pentru evaluarea discurilor intervertebrale (deshidratare, hernii), canalului vertebral, măduvei spinării, compresiei nervoase.

Se adaugă și secvența STIR (Short Tau Inversion Recovery)/T2 Fat Sat sagital când avem edem al măduvei osoase și e nevoie de diferențiere fracturi acute de cele cronice, T1 cu Gadoliniu sagital și axial, la observare tumori vertebrale/medulare, infecții, inflamație, arahnoidită, postoperator.

Dacă nu se obțin suficiente detalii la aceste secvențe de bază, se apelează la secvențe suplimentare GRE/T2*, doar când există clar hemoragie medulară post-traumatică, produse de degradare sanguină, DWI/ADC (coloană, în cazuri selecționate), în caz de spondilodiscită sau modificări degenerative Modic, infarct medular acut, tumori.

Secvența PSIR (Phase-Sensitive Inversion Recovery) este destinată unor leziuni medulare în scleroza multiplă, DTI-ul (Diffusion Tensor Imaging) medular este pentru planificare chirurgicală tumori medulare și evaluarea mielopatiei cervicale degenerative.

Medicul specialist cu experiență va recomanda secvența angio-RMN medulară în caz de malformații arterio-venoase medulare, fistule durale sau coronal (suplimentar) la scolioză, ca să se vadă mai bine alinierea în plan coronal.

La nivel de protocol pentru RMN coloană au fost identificate mai multe diferențe de protocol între cele trei segmente ale coloanei. Coloana cervicală impune secvențe T1 sagital și axial, dar și T2 sagital și axial, GRE/T2* axial, STIR sagital (fractură, edem medular) și, la nevoie, DWI medular (infarct medular).

Pentru coloana toracală e suficientă secvența T1 sagital și axial, alături de T2 sagital și axial și STIR sagital. Coloana lombară va necesita frecvent secvențe T1 sagital și axial, T2 sagital și axial, STIR sagital, cu T2 axial ca secvența de bază.

Protocoalele de RMN pentru coloana vertebrală sunt mai puțin standardizate decât cele pentru creier.

Cum știi de ce tip de RMN ai nevoie, la coloană sau la cap?

Decizia privind zona de scanare RMN este luată de medicul curant, alături de medicul radiolog. Medicul curant va evalua simptomatologia pacientului, va formula clar o ipoteză diagnostică și va decide ce investigație este necesară și ce zonă se va scana. Tot el va redacta trimiterea/biletul de trimitere cu indicația clară și dacă e nevoie de substanță de contrast la RMN.

Medicul radiolog modifică și adaptează protocolul de scanare în funcție de descoperirile imagistice pe parcursul examinării, recomandă administrarea de contrast dacă descoperă leziuni care necesită caracterizare suplimentară, sugerează, la nevoie, extensia investigației la alte zone. El este cel care interpretează imaginile și scrie raportul radiologic care ajunge la medicul curant.

Alegerea zonei este o decizie strict medicală care se bazează pe corelarea simptomelor cu anatomia și patologia. Pacientul nu va decide singur ce zonă se va scana.

Medicul alege zonele de scanat după ce evaluează simptomele, leziunile dictează întotdeauna zona de scanat. Examenul clinic complet și complex ajută în stabilirea zonelor de scanat RMN.

Pentru o înțelegere mai ușoară a momentului în care se recomandă RMN la cap și a momentului când se va recomanda RMN la coloană sau ambele, prezentăm în continuare scenarii clinice detaliate pentru fiecare tip de RMN.

Scenarii clinice care necesită RMN CAP:

  • Accident vascular cerebral (AVC) – AVC ischemic, AVC hemoragic, AVC tranzitoriu (AIT);

  • Cefalee (durere de cap) – cu simptome cronice. Discutăm aici despre cefalee de debut brusc, de suspiciune hemoragie subarahnoidiană, cefalee cu modificări de traseu, cefalee cu semne neurologice focale, cefalee cu febră și rigiditate nucală, cefalee cu edem papilar la fondul de ochi;

  • Crize epileptice/Epilepsie – epilepsie refractară, prima criză neprovocată;

  • Scleroză multiplă – pentru diagnostic și monitorizare se va efectua RMN cerebral obligatoriu și RMN coloană cervicală și toracală obligatoriu la diagnostic inițial;

  • Tumori cerebrale – RMN-ul cu substanță de contrast e indicat pentru o mai bună detectare, caracterizare, stadializare;

  • Modificări cognitive/demență – în caz de demență de debut, demența vasculară, boala Alzheimer cu atrofie temporală medială/hipocampală;

  • Infecții ale sistemului nervos central – meningite, encefalite, abces cerebral;

  • Traumatism cranio-cerebral – în caz de suspiciune hematom subdural/epidural, leziune axonală difuză, contuzie cerebrală;

  • Tulburări de vedere cu o cauză neurologică – când se suspectează o nevrită optică, hemianopsie;

  • Vertij/Tulburări de echilibru cu o cauză centrală – e nevoie de RMN cerebral și ureche internă ca să se excludă tumoare de unghi pontocerebelos, infarct cerebelos/trunchi cerebral;

  • Hipertensiune intracraniană – doar când este vorba despre edem papilar bilateral, cu un RMN cerebral și venografie recomandate.

Scenarii clinice care necesită RMN coloană vertebrală:

  • Dureri lombare (lombalgie) cu/fără sciatică – în caz de radiculopatie (durere care iradiază pe membrul inferior), deficit motor/senzitiv, reflexe diminuate, hernie de disc lombară, stenoză de canal lombară, protruzie discală;

  • Durere cervicală cu iradiere pe membre superioare (cervicobrahialgie) – când se suspectează hernie de disc cervicală, spondiloză cervicală, stenoza de canal cervical;

  • Mielopatie (compresie medulară sau leziune intrinsecă a măduvei) – când se presupune că există parapareză/tetrapareză spastică, tulburări de mers, clonus, semne Babinski, tulburări sfincteriene, dar și spondiloză cervicală compresivă, tumoare medulară, siringomielie, mielită transversă;

  • Traumatism vertebral – CT este prima investigație pentru fracturi, dar un RMN adaugă evaluarea măduvei spinării, ligamentelor, hematoamelor epidurale în caz de contuzie medulară, secționare medulară, hematom epidural;

  • Suspiciune de infecție vertebrală (spondilodiscită) – se folosește și substanță de contrast la RMN;

  • Suspiciune de tumoare vertebrală/metastaze vertebrale – STIR devine esențial pentru edemul măduvei osoase, cu adăugare de contrast pentru caracterizare;

  • Spondilita anchilozantă/spondiloartropatii – pentru detectarea spondilitelor active (edem osos), inflamației la nivelul articulațiilor și vertebrelor;

  • Sciatică și claudicație neurogenă – impune un RMN coloană lombară pentru detectare stenoză de canal lombară.

Scenarii clinice care necesită ambele tipuri RMN, cap și coloană vertebrală:

  • Scleroza multiplă – pentru monitorizare și screening, detectare metastaze;

  • Mielopatie de etiologie necunoscută;

  • Sindrom neurologic multifocal – dacă se suspectează neuropatie craniană și mielopatie;

  • Siringomielie;

  • Neuro-sarcoidoză/boală sistemică cu afectare a sistemului nervos central – ca să se vadă clar dacă a fost afectat meningele;

  • Leptomeningită carcinomatoasă – RMN cu substanță de contrast în caz de depuneri meningeene pe toată lungimea.

Pentru medicii specialiști, o alegere simplificată va ține cont de următoarea schemă:

  1. Pacientul are simptomatologie neurologică, simptome cerebrale – se recomandă RMN cap;

  2. Pacientul are simptome spinale sau radiculare și simptomatologie neurologică – se recomandă și RMN coloană vertebrală;

  3. Pacientul are simptome neurologice multifocale și se suspectează boală sistemică – se recomandă RMN cap și RMN coloană vertebrală;

  4. Pacientul are doar simptome cerebrale – se recomandă RMN cap;

  5. Pacientul are doar simptome spinale sau radiculare – se recomandă RMN coloană vertebrală.

Hyperclinica RMN MedLife Berceni, singura clinică din zonă cu programări în aceeași zi, poate oferi pacienților cu simptomatologie cerebrală sau în zona coloanei vertebrale acces imediat și rapid la investigații imagistice complexe RMN, cu bilet de trimitere și decontare CNAS sau cu plata integrală a investigațiilor.

La MedLife protocolul strict asociat RMN-urilor permite medicilor specialiști și tehnicienilor să asigure o scanare RMN cât mai confortabilă pentru pacient, cu oferirea de răspunsuri clare la întrebările medicului curant și celui specialist care a trimis pacientul la RMN.

Hyperclinica MedLife Berceni dispune de un centru de imagistică dotat cu aparatură de ultimă generație, medici specialiști cu experiență vastă care pot interpreta rezultatele scanărilor și pot oferi tratamente și sfaturi pentru o viață fără griji după primirea diagnosticelor. 

Medicii din clinicile MedLife pot decide de ce tip de RMN are nevoie pacientul și pot discuta pe baza rezultatelor obținute în urma investigațiilor pentru a lămuri orice suspiciuni existente legate de patologii comune sau atipice.

Programările rapide în aceeași zi pentru RMN, flexibilitatea programărilor, online sau telefonic, listele de așteptare lungi inexistente și calitatea investigațiilor imagistice recomandă de fiecare dată Hyperclinica MedLife Berceni pentru pacienții din zona Berceni și din împrejurimi.

RELATED ARTICLESMORE FROM AUTHOR