Originar din India, busuiocul da o savoare speciala mancarurilor, fiind folosit in special la sosuri, omlete, aluaturi.
Busuiocul (ocimum basilicum) a fost intotdeauna considerat o planta sacra. Exista mai multe specii de busuioc, cele mai cunoscute fiind: “busuiocul dulce”, cultivat in sud-estul Europei, in Egipt, Indonezia, Maroc si SUA, busuiocul”gratissimum” cultivat in estul Indiei si in vestul Africii, “tulsi” cultivat in Malaesia si “americanum”care, in ciuda numelui, este cultivat in Asia si Africa.
O anumita specie de busuioc poate fi folosita in combaterea efectelor imbatranirii, datorita proprietatilor sale antioxidante, se arata intr-un studiu realizat de cercetatorii indieni de la Poona College of Pharmacy.
Busuiocul, cimbrul si salvia, aceste plante mirodenii care dau o savoare si un gust aparte mancarurilor, poseda proprietati terapeutice deloc de neglijat si sunt folosite inca din cele mai vechi timpuri. Substantele active pe care le contin ajuta organismul sa functioneze mai bine, stimuleaza functia unor organe si inlatura diverse simptome neplacute, precum balonarea, senzatia de greata, tusea, insomnia…
